Corpul nostru dispune de un aliat prețios, capabil să îi alerteze sistemul de apărare și să pregătească organismul pentru o reacție de luptă sau de fugă atunci când se confruntă cu atacul unui „inamic” care ne amenință sănătatea: stresul.
Atunci când apare o situație care generează stres, organismul nostru, în condiții normale, reacționează imediat, inducând o creștere a nivelului anumitor hormoni (cum ar fi cortizolul) care îndeplinesc funcții utile pentru a face față „luptei” iminente: principalul lor efect este de a elibera o cantitate mare de energie suplimentară, care a fost stocată anterior sub formă de glucoză și grăsimi, și de a o pune la dispoziția celulelor. Acestea din urmă, grație suplimentului de energie primit, sunt apoi pregătite să susțină organismul în diferitele situații de „alarmă” la care este supus.
Ce poate duce la o situație de stres?
Stresul poate avea numeroase cauze, de diferite tipuri 1.
Există, de fapt, cauze de natură „fizică”, cum ar fi leziuni sau afecțiuni de diferite tipuri, dar și cauze de natură „psihologică”, cum ar fi probleme de sănătate, la locul de muncă, în cadrul vieții de cuplu sau în gestionarea finanțelor proprii.
Unul dintre hormonii implicați în răspunsul la stres este tocmai insulina, care, după cum știm, este secretată într-o manieră redusă la persoanele cu diabet. Prin urmare, la persoanele cu diabet, deficitul de insulină nu duce doar la o acumulare de glucoză în sânge, ci și la o afectare a răspunsului fiziologic al organismului la stimulii externi.
Cum poate afecta stresul diabetul?
Multe surse de stres pot fi considerate amenințări pe termen lung. De exemplu, o intervenție chirurgicală, care supune organismul la o bună parte din stres, poate necesita o perioadă lungă de recuperare.
Deși hormonii de stres și-au făcut deja treaba atunci când organismul se confruntă cu un pericol pe termen scurt, aceștia rămân activi pentru o perioadă lungă de timp datorită persistenței unui stimul stresant. Consecința acestui fapt este că stresul pe termen lung poate duce la niveluri ridicate ale glicemiei pe o perioadă lungă de timp.
Cu toate acestea, multe surse de stres pe termen lung sunt mentale, deoarece mintea noastră poate reacționa chiar și la un eveniment banal ca și cum ar fi o amenințare reală.
La fel ca stresul fizic, stresul mental poate fi pe termen scurt: gândiți-vă doar la pregătirea pentru un examen, un interviu de angajare sau chiar mai simplu, la faptul că sunteți prinși într-un ambuteiaj.
Cu toate acestea, stresul mental poate fi, de asemenea, pe termen lung, cum ar fi faptul de a lucra pentru un șef deosebit de exigent sau de a trebui să ai grijă de un părinte în vârstă cu probleme de sănătate.
Ca răspuns la stresul mental, în mod paradoxal, organismul produce hormoni în mod inutil, deoarece nu este nevoie să luptăm sau să fugim de un „inamic”, întrucât acesta se află doar în mintea noastră.
La persoanele cu diabet, este probabil ca stresul să modifice nivelul glicemiei în principal în două moduri 2.
În primul rând, persoanele stresate pot avea probleme în a avea grijă de ele însele. Ele riscă, de exemplu, să facă excese în consumul de alcool sau să se angajeze într-o activitate fizică mai puțin intensă. De asemenea, riscă să uite sau să nu aibă timp să își verifice glicemia și să își planifice corect mesele zilnice.
Hormonii de stres pot, de asemenea, să modifice în mod direct nivelul glicemiei, iar stresul mental afectează controlul glicemiei.
Ar putea fi util ca, înainte de verificarea de rutină a nivelului glicemiei, să se noteze o cifră pentru a clasifica nivelul de stres mental pe o scară de la 1 la 10 și, după măsurare, să se noteze valoarea glicemiei alături de aceasta. După câteva săptămâni, această practică simplă poate fi folosită pentru a realiza un grafic care să arate modificările nivelului glicemiei: a fi capabil să desenezi un astfel de grafic poate ajuta la o mai bună înțelegere a corelației dintre tendințele glicemiei și factorii de stres.
Astfel, se poate observa că nivelurile ridicate de stres apar simultan cu niveluri ridicate ale glicemiei, în timp ce nivelurile scăzute ale glicemiei apar dacă stresul este redus. Astfel, este clar cum stresul poate afecta controlul glicemiei 3.
Cum puteți reduce stresul mental?
Prin urmare, dacă aveți diabet zaharat, devine esențial să vă puteți reduce cât mai mult posibil încărcătura de stres. Deși stresul fizic este dificil de eliminat, putem întreprinde diverse acțiuni pentru a reduce stresul mental.
Vă prezentăm câteva dintre aceste metode.
Importanța de a face schimbări
Puteți scăpa de anumiți factori de stres care fac parte din viața dumneavoastră 4.
De exemplu, dacă traficul ne deranjează, putem căuta un nou traseu spre serviciu sau putem încerca să plecăm de acasă suficient de devreme pentru a evita ambuteiajele. Dacă locul de muncă ne scoate din minți, cerem un transfer, dacă este posibil, sau poate căutăm o înțelegere cu angajatorul nostru pentru a ne îmbunătăți ziua. Dacă aceste două soluții nu sunt fezabile, este întotdeauna posibil să ne schimbăm locul de muncă. Dacă aveți un dezacord cu un prieten sau o rudă, cel mai bine ar fi să faceți primul pas pentru a rezolva situația. Stresul este, în cele din urmă, un semn că ceva trebuie să se schimbe.
Există și alte modalități de a combate stresul?
Să analizăm împreună alte câteva sfaturi pentru a depăși stresul mental:
- Începeți un program de exerciții fizice sau alăturați-vă unei echipe sportive.
- Luați lecții de dans sau mai bine alăturați-vă unui club de dans.
- Adoptați un nou hobby sau învățați o nouă meserie.
- Dedicați-vă voluntariatului într-un spital sau la acțiuni de ajutorare și solidaritate pentru alții.
Cum faceți față situațiilor stresante?
Ceea ce influențează răspunsul oamenilor la stres este capacitatea lor de „adaptare „2 , adică modul în care o persoană face față situațiilor stresante.
De exemplu, unele persoane au o atitudine de coping1 . Ei își spun: „Ce pot face pentru a rezolva această problemă?” și astfel încearcă să schimbe situația pentru a scăpa de stres.
Alte persoane decid să accepte problema, spunându-și: „Până la urmă, nu este atât de rău”.
Aceste două metode de adaptare sunt de obicei foarte utile, iar persoanele care le folosesc au tendința de a avea o glicemie controlată ca răspuns la stresul mental.
Poate fi de ajutor faptul că știți cum să vă relaxați?
Pentru unele persoane cu diabet, controlul stresului prin practici de relaxare pare să fie de mare ajutor, cu efecte mai pronunțate în cazul diabetului de tip 2 și într-o măsură mai mică în cazul diabetului de tip 1.
Această diferență are o justificare proprie. Stresul s-ar părea că ar putea acționa asupra organismului, limitând secreția de insulină, astfel încât reducerea acestuia ar putea fi mai utilă în cazul diabetului de tip 2. Întrucât persoanele cu diabet de tip 1 au deja un deficit de producție de insulină cauzat de afecțiunea lor, este clar că nici măcar eliminarea stresului nu poate restabili o secreție adecvată a acestui hormon.
Unele persoane cu diabet de tip 2 pot fi, de asemenea, mai sensibile la unii dintre hormonii de stres: relaxarea poate contribui la atenuarea acestei sensibilități.